TU SI MAREA

             Te uiti in larg de ore intregi. Nu reusesc sa citesc expresia de pe fata ta. Probabil va luati la intrecere care are ochii mai frumosi, iar norii  nu stiu unde sa se oglindeasca : in ochii tai sau in luciul ei. Privirea ta arunca scantei in larg iar ea iti raspunde cu valuri care se lovesc dureros de tarm. Ma uit la tine si pari atat de linistit. Nici nu ai spune ca de fapt suntenti in mijlocul unui razboi. Stai sprijinit de pietre cu buzele relaxate fara nici un zambet la orizont. Nu reusesc sa-ti vad ridurile de pe frunte. Ele apar doar atunci cand te uiti in ochii mei. Si ea e la fel de calma. Nici nu ai spune ca in adancuri clocoteste de dorul tau, desi e atat de netulburata si rece in aparenta. Mi-ar fi placut sa ma privesti si pe mine asa. Sa-mi arunci sageti inmuiate cu dorinta, sa ma privesti relaxat si sa te lupti cu ochii mei. Ea isi arunca privirea spre mal, tu o arunci pe a ta spre larg si mie imi e frica sa te strang de mana. Raman cu sufletul impietrit pentru ca imi e groaznic de frica sa nu va intrerup.

Tweet