In seara mastilor

    Cafeaua de dimineata e amara oricat de mult zahar i-as pune. Tigarea la fel.

     Probabil ar fi deplasat sa spun ca ma simt ciudat desi nu-mi lipseste nimic dar parca lipseste totul. Adevarul e ca viata normala ma scoate din sarite. Iubirea vine cu cel mai mare bagaj : frica. Frica de a peirde, frica ca nu vei mai fi capabil sa iubesti sau ca nu vei mai fi iubit vreodata, frica fata de un nou inceput. Frica e sentimentul care musca din sufletul tau si poate lasa in urma cicatrici, ce nu vor disparea vreodata, pentru ca nu avem operatii estetice pe cord.

     Am trait mereu cu convingerea ca viata e mai mult decat atat si mi-a placut sa o privesc ca pe un “journey” fara nici o destinatie finala anume, in care cele mai importante  sunt rasariturile, unoeri apusurile si privelistile. Am trait cu convingerea ca iubirea aceea adevarata care te face sa tremuri de emotie ar trebui sa apara la maturitate si sa o privesti ca pe o bonificatie pentru calatoria ta sau ca pe o tinta pe care o poti duce dupa tine in bagaje mai departe.

     Avem uneori sentimentul ca suntem prizonieri intr-un loc in care exista un singur set de chei ce te pot elibera si acela e in buzunarul nostru. Si totusi e atat de confortabil in ineriorul acelor ziduri si nu stim ce se afla dincolo de zidurile mari (dar ne imaginam lumea de dincolo de fiecare data cand privim cate un film in care ne-am dori sa fim personajul principal) si ni se face frica. Asta pentru ca uneori durerea dintre ziduri pare confortabila…si O CUNOASTEM.

     De asta probabi l aleg mereu cauzele pierdute in ciuda normalitatii. Doar provocarea poate face ca lucruruile sa nu isi piarda din importanta . Mereu aleg toamna, pentru ca uneori vara simturile o iau razna si –si modifica valentele. Mereu mi-am adorat viciile si uneori demonii. Ca atare am tras linie si am chemat viata la o discutie. Mi-a spus asa :  “My dear, are you ready to chamge the world? Are you ready to change your life? I can’t promiss it will be good …but  I can promiss it will be interesting”

     Amara ultima gura de cafea ! Imi aleg masca de holoween din sertar, tocurile de 12  ( e greu sa fii toanta care alearga pe tocuri de 12 dupa taxi) , rujul rosu si sun la 9477…am destul timp : prezentul si viitorul

Tweet

Ti-e frig?

        Cele mai grele momente de suferinta, cele mai crunte raceli sufletesti le traiesti alergand dupa fericire. Si intotdeauna fericirea are  anotimpuri. Poate sa vina primavara in mijlocul lui decembrie la fel cum poti ingheta de tot in mijlocul verii. 

      Primavara vine mereu zambind , in timp ce crosetezi cuminte pe marginea vreunui drum vise stiute doar de tine. Infloresti cu un zambet, si stralucesti din priviri asteptand sa ti se parguiasca sufletul. Vara arzi pe interior si cumperi pe credit sperante pentru doi. E primul pas catre falimentul unui suflet…si atunci incepe toamna. O toamna cu resturi aramii cazute pe jos, ce fosnesc dureros sub pasii altora , stralucirea care dispare si frigul. E momentul in care iti cauti hainele groase, pe care le-ai aruncat atunci cand ai crezut ca primavara aluneca intre minus si plus infinit. Si chiar daca pe fereastra poti vedea frunzele verzi si florile din gradina, in tine a venit deja iarna…

       Ti-e frig nu? Poate incerci sa te acoperi cu haine multe…crosetate primavara…sa poti uita de gripa sufelteasca pe care o lasa in urma oamenii rai , genul acela de oameni in urma carora incep sa-ti creasca gheare si colti ascutiti cu care sa oferi durere in avans. Intre platosa de metal cu care ti-ai imbracat sufletul si cele doua paltoane aruncate pe fuga peste tine, incerci sa-ti aduni gandurile intr-un punct sa poti pasi mai departe…catre bucata aia de pamant unde pomii abia infloresc. Dar e absurd sa faci asta cand ai coburi de suflet imprastiate peste tot…e ca si cum ai putea sa privesti soarele cu ochiul liber printre nametii mari de zapada. 

Tweet

Analiza economica

      Cei mai duali oameni aplica indragostirea prin autosugestionare. Se aseaza in fata unei hartii si incep sa faca calcule. Daca rezultatul da cu plus incep sa caute calitati omului de langa ei. Ba chiar incep sa i le spuna si ei/lui ( dupa caz) ca sa le creada si inclusiv olimpiada la matematica din clasa a patra devine o dovada incontestabila a geniului. Daca rezultatul e cu minus sau daca "a castiga ceva" devine imposibil defectele sunt la mare cautare si sunt urlate*  din toti plamanii. 

     Uneori, în momentele de singuratate, degetele pot aluneca spre numele ăla nenorocit din telefon care nu ne lasa in pace si al carui posesor incontestabil a facut aceleasi calcule.

     Femei sau bărbaţi. Pot fi la fel. Profitori construiti dupa acelasi tipar. Pentru că grija unei zi de maine sau de poimaine, pentru ei,  n-are nici o legatura cu a fi sexy. Categoric NU.  Pentru că dragostea şi mila nu convietuiesc impreuna in acelasi corp. Corp, da, ca suflet nu mai au de mult.

* Nu încercaţi asta singuri, acasă. Asiguraţi-vă întotdeauna că e cineva prin  preajmă.

Tweet

Cum suna sufletul tau?

 

   Ma rugase cineva deunazi sa-i recomand ceva muzica pentru timpul liber, orice altceva in afara de trilurile comerciale de pe toate posturile de radio. Am inceput sa pun intrebari de genul "ce-ti place? mai antrenanta? de relaxare? ceva optimist?" Raspunsul a fost simplu "Ceva care sa ma faca sa uit". Da! Buna asta ! Sunt ferm convinsa ca daca undeva ar exita muzica uitarii, muzica care sa te faca sa-ti radiezi din suflet vreo amintire e clar ca s-ar face coada la studioul de inregistrari si am sta ore intregi cu cate un cd in mana sa asteptam sa primim reteta uitarii.

   Nu exista notele muzicale care sa te faca sa uiti insa clar exista cele care sa-ti aduca aminte lucruri pe care ti-ai dorit sa le stergi pentru toteauna de pe peretii sufletului tau. Si memoria auditiva e cea mai puternica memorie , pentru ca putem ierta multe insa niciodata nu vom putea uita ce am auzit la un moment dat "intre doua fumuri de tigara" ( tot dintr-o alegorie muzicala o stiu si pe asta).

  Fiecare moment din viata e pazit cu sfintenie de cate o melodie care nu ma lasa sa-l uit , incapatanandu-se sa ramana acolo pentru totdeauna, ca marturie a faptului ca-mi tresareau ventricolele inimii de bucurie sau se zbateau de tristete. Nu vreau sa le uit pentru ca doar asa am garantia ca sufletul meu inca exista, ca e tot acolo si ca nu si-a pierdut simtirea:

Primul dans in doi cu miscarile stangace si distanta regulamentara de  juma' de metru,  intre peretii unei clase cu banci desenate cu pixul si ferestrele late.

   Primul sarut de la 17 ani,  la vreo 580 de km de casa, cu baiatul inalt cu ochi albastrii, al carui nume de familie nu-l mai stiu. ( stiu doar ca era frumos, avea 18 ani, student aspirant al Academiei de Politie, era din Alba Iulia si-l chema Alin...nici macar Mark Zuzkerberg nu stie de el)

  Prima dragoste...pentru ca se incapataneaza sa ne zambeasca de acolo din adancul nostru ori de cate ori vrem sa ne amintim de momentul in care am inceput sa traim cu adevarat

Prima dezamagire, obligatoriu secondeaza prima dragoste pentru ca daca n-ar exista ne-am minti ca utopiile exista

    Urmatoarea piesa mi-e draga rau pentru ca imi aduce aminte de un 1 Mai la mare intr-o noapte nebuna cu muzica, viteza, portul Constanta, drift-uri, Toblerone si Megalos. Mai mai imi vine sa ma ascund in caldura hanoracului ca sa nu mai simt racoarea acelei seri

   Notele muzicale ce-au insotit startul pe un drum anevoios...patru urme de pasi...apoi o rascruce ...si un capat de drum la finalul caruia nu am reusit sa intuiesc ce ma asteapta.

    Un nou inceput, pierdut intre cateva cuvinte stangace, un "Encore un fois" melodios care imi este foarte drag :"S-ar putea sa-ti placa si Helene Segara"

    Si daca ar fi sa caut o piesa pentru azi, pentru prezent as alege ce-i mai jos si as rezuma scurt : oameni dragi, maturitate, momente de fericire fabricata de mirosul de cafea dimineata, soare, mirosul lacramioarelor (preferatele mele) de la floraria de la colt, note muzicale simple pe care uneori nu avem timp sa le ascultam si sa le lasam sa ni se intipareasca in suflet. Tine doar de noi sa lasam sufletul sa sune " a fericire".

  La multi ani , Ionela Craciun !!!!! 

Tweet

Promitem !

         Cu totii am promis cate ceva la un moment dat. Am rostit clar si raspicat cuvintele, am asternut pe ciorne povesti de iubire alcatuite din cuvinte mari si le-am completat cu declaratii de intentie si mai triumfatoare.Le-am arhivat imediat dupa rostire si am stiut in sinea noastra ca aceste promisiuni nu vor fi respectate vreodata. Pe unele le-am uitat imediat si apoi am cautat scuze si am inceput sa ne completam vocabularul cu "nu pot", "nu vreau" sau "nu stiu ce vreau", cuvinte mult prea afectate de uzura unei folosiri pe termen lung. Uneori le inlocuim cu altele un pic mai prietenoase : " categoric", "cum sa nu". Dar inauntrul nostru am stiut mereu ca acestea nu sunt decat insiruiri goale de litere pe care le vindeam scump oamenilor din jurul nostru, atat de scump incat acestia ne dadeau la schimb sufletul lor.

      De regula, cele mai grave promisiuni incalcate sunt cele fata de noi insine. Ultima promisiune pe care mi-am facut-o? Mi-am promis ca nu-mi voi mai "splitui" sufletul in bucati pentru nimeni .A fost o promisiune rostita cu siguranta in fata oglinzii si am adaugat la final un "ma jur" categoric secondat indeaproape de un "data viitoare va fi altfel".

     Adevarul e ca de fiecare data cand aud o promisiune urmata de "ai cuvantul meu" imi bifez in suflet siguranta ca persoana care a rostit cuvintele astea nu va uita ce a promis...ca asta sta in caracterul unui "gentleman" insa din pacate, atunci cand intervine cate o adiere de egoism sufletul nu stie sa fie "gentleman" cu celalalt suflet caruia i-a spus la un moment dat "iti promit".

    Azi onoarea si greutatea unei promisiuni nu mai au aceeasi importanta. Ne dezicem de promisiuni cu lejeritate folosindu-ne de cel mai la indemana kit "sms-ul". Asa anulam intalniri, contramandam relatii, ingropam amintiri fara sa fie nevoie macar sa auzim vocea sau sa simtim dezamagirea care respira prin toti porii. Si e atat de simplu, incat nici nu trebuie sa mai mintim frumos, privindu-ne in ochi, inventand lacrimi false...e de ajuns sa aruncam pe ecran cateva litere...Ce a ajuns promisiunea in zilele noastre...Cu ea cumparam iluzii sau vindem iluzii (dupa caz) la preturi uriase, masurate in bucati de suflet. Am inceput sa folosim cuvintele ca sa ne "imbracam" propriile vieti si uitam sa "facem cu adevarat ceva"...ne imbracam cu promisiuni false...asa cum editam pozele in care nu aratam corespunzator asteptarilor. Oare cand a devenit "Promit" noul must-have, desi nu intentionam niciodata sa ne tinem de cuvant?

Tweet

Doar 11 minute

        M-am indragostit de Coelho in perioada in care toata lumea ii urla numele peste tot. L-am citit si eu impinsa mai mult de curiozitatea de a vedea de ce-l citeste toata lumea. Spre deosebire de cei care-l citeau doar pentru ca era in trend, eu m-am indragostit iremediabil de cartile lui si le-am savurat pe toate…ba chiar le-am reluat ori de cate ori mi s-a facut dor.

         Am citit “11 minute” de cinci ori…si inca nu m-am saturat de ea. As vorbi despre ea ore intregi fara oprire( doar e cartea care a fost tradusa in 67 limbi)...controversata de altfel pentru ca e o carte scrisa de un barbat care descrie foarte realist ce simte o femeie, cum simte o femeie…si cat de multa durere poate indura o femeie care iubeste.  Este vorba despre povestea unei fetiţe care se transformă (cred eu, prematur în femeie). Este o femeie care a rămas dezamăgită iubind. O femeie care are vise...O femeie care se vinde pentru visele ei şi care până la urmă înţelege că fericirea nu constă în banii pentru care s-a vândut timp de un an,ca  fericirea nu e ferma pe care îşi dorea să o cumpere pentru părinţii ei...Fericirea era dragostea pe care ea nu apucase să o descopere în sensul cel mai frumos, pentru că nu-şi găsise jumătatea. O carte în care se vorbește foarte mult despre sex ( de aici si controversele) şi despre iubire. Pornesc pe direcţii diferite, dar intr-un final ajung sa se intrepatrunda. Finalul e neasteptat …te face sa-l visezi zile intregi…si sa-l implori sa se prelungeasca o eternitate…un el haituit de dorul de ea desi se despartisera cu cateva ore inainte…o ea care pleca renuntand la iubire…aeroportul din Geneva, escala ei la Paris si un el care-I sopteste la ureche in aeroport la sosire “ Parisul va fi mereu”…” Te-am văzut citind o revistă. Aş fi putut veni lîngă tine, dar sînt romantic, iremediabil romantic, şi am crezut că era mai bine să iau prima cursă spre Paris, să mă plimb un pic prin aeroport, să aştept trei ore, să consult de nenumărate ori orarul zborurilor, să-ţi cumpăr florile, să spun fraza pe care Ricky i-a spus-o iubitei lui în
Casablanca şi să-mi imaginez surprinderea de pe faţa ta. Şi să am certitudinea că asta este ceea ce-ţi doreai, că mă aşteptai, că nici toată decizia şi voinţa din lume nu sînt de-ajuns pentru a împiedica dragostea să-şi schimbe de la un ceas la altul regulile jocului. Nu-i deloc greu să fii romantic, ca în filme, nu crezi?”.

Ce mi-a mai placut in carte? Am incercat sa aleg cateva randuri care ma fac sa retraiesc cartea la orice pas si care sper ca vor incita spre a o cauta si a o citi :

 "Dacă aş mai rămâne o zi, aş mai rămâne un an, iar dacă aş mai rămâne un an, n-aş mai pleca niciodată"

“Eu sunt dragostea lui, eu sunt muzica, îşi spune ea în gând. Să dansăm.”

“Îl iubesc pe bărbatul din faţa mea, fiindcă eu nu-l posed şi el nu m-a posedat. Suntem liberi în dăruirea noastră, trebuie să repet asta de zeci, sute, milioane de ori, până când voi sfârşi prin a crede în propriile mele cuvinte.”

“Arta iubirii e ca pictura ta, necesită tehnică, răbdare şi mai ales practică în cadrul cuplului. Necesită îndrăzneală, trebuie să mergi dincolo de ceea ce s-au obişnuit oamenii să numească “a face dragoste”

“Dragostea cea mai puternică este cea care-şi poate manifesta slăbiciunea.”

“Dragostea este primul lucru capabil să schimbe total viaţa unei persoane de la o clipă la alta”

“Eu nu sunt un corp care are suflet, sunt un suflet care are o parte vizibilă numită corp”.

“Viaţa este foarte rapidă, îi face pe oameni să treacă de la cer la infern în câteva secunde”

“În fiecare dintre noi este un ceasornic ascuns şi, ca să faci dragoste, arătătoarele ambilor inşi trebuie să indice aceeaşi oră la acelaşi timp. Două persoane care sunt împreună şi se iubesc mult trebuie să-şi potriveasca arătătoarele, cu răbdare şi perseverenţă, cu jocuri şi reprezentaţii "teatrale", până când înţeleg că a face dragoste e mult mai mult decât o intalnire"

Tweet

Pretul corect !

     Am  fost invatata de mica ca iubirea si oamenii nu au pret. Ca nu poti cumpara iubire, ca nu poti cumpara un om, ca e in noi o incandescenta care poate aprinde doar un singur suflet si e imperios necesar sa-l gasim pe acela. Acum, cu mintea fluturand printre anii ce au trecut pot afirma ca de fapt toti platim un pret pentru iubire si pentru omul de langa noi, un pret masurat in lacrimi, zambete, discutii stanjenitoare. Tu cat ai plati pentru omul de langa tine? Daca iti cauti extrasul contului din banca sa raspunzi la intrebare, considera ca ai pierdut din start. 

     Iubirea se plateste cu bucati de suflet. Ne nastem cu inimile intacte, lucioase, slefuite parca de maini pricepute. Simtim, iubim si atunci rupem cate o bucata de suflet , cu colturi neregulare si ascutite uneori si o oferim celui pe care-l iubim. Uneori primim la schimb o bucata din sufletul lui, alteori nu primim nimic. Bucatile primite la schimb uneori se potrivesc in locul sparturii nascute din iubire iar alteori le facem loc in mod dureros. Golurile in suflet se nasc atunci cand nu primesti nimic la schimb; acestea sunt ranile deschise, gaurile negre care sangereaza picaturi de regrete. Cand ai un gol in suflet ai da orice pentru o bucata colturoasa cu care sa-l acoperi si care sa-ti aminteasca de unicitatea omului care ti-a oferit-o. Daca ai sufletul intreg si perfect inseamna ca nu ai iubit vreoata. Daca cineva iti ofera o bucata dintr-al lui ...ofera-i la schimb un ciob din inima ta. Mai mult ca sigur ca se va gasi cineva care sa-ti umple golul. Sufeltele perfecte de fapt sunt lipsite de frumusete !!!!

Tweet

Incertitudini

         Am aripi si totusi nu am zburat niciodata. Mi-au crescut in timp, direct din suflet, infipte in cel mai pur sentiment care s-ar fi putut naste inauntrul unui om.  S-au hranit din mine si am asteptat cuminte sa gasesc secunda care sa ma arunce intre nori. In asteptarea ei mi-am lustruit cuminte aripile si mi-am cantarit sufletul, reparat de cateva ori si am concluzionat dureros ca nu voi putea zbura vreodata fara sa privesc inapoi si fara sa pun in balanta iubirile. Sa le cantaresc pe fiecare, sa analizez in detaliu cine a iubit mai mult si cine a iubit mai putin. Stiu ca doar asa as putea sa identific  ducea “mare iubire”. In sufletul meu si-au gasit locul iubiri de gramaje si culori diferite,  asteptari mari, dezamagiri si mai mari, impliniri efemere si  toate astea invelite in trairi intense.

         Am crezut de multe ori ( si inca mai cred asta) ca iubirea vietii se simte in doi si in mod egal.  Ca in caz contrar, sufletul apasat de prea multa iubire doare , si sfarseste avariat. Nu stiu daca toate fostele iubiri din viata mea au murit pentru ca sentimental a fost impartit injust si dureros de nedrept si mereu mi-a fost frica ca sufletul meu va muri de prea multa apasare, de prea mult frig sau de teama.

      Am traversat perioade de lacomie, cand primeam si nu ofeream nimic. Cand priveam de sus sufletele haituite de povara unui sentiment prea mare pentru ele. Asemanam iubirea unui duel intre doi: cine minte, cine inseala, cine doboara la pamant, cine e mai indifferent, ma visam invingatoare  si striveam cu tocul pantofilor cioburile ramase in urma mea. Nu am inteles atunci ca in “jocul” asta nu exista invinsi si castigatori ci doar invinsi. O iubire pierduta e de fapt un esec…golindu-ti sufletul nu faci decat sa pierzi.  Mi s-a parut de multe ori ca vad marea iubire, de multe ori am plecat eu, dar si mai dureros a fost sa raman in urma, si sa asist amar la o plecare. Si asa am pierdut de fiecare data…chiar si atunci cand am plecat eu.

       Dupa ultimul joc , cu sufletul golit am invatat sa ofer. Am oferit timp infinit desi  ar fi trebuit sa ofer anotimpuri, suflet, mana mea intreaga , nu un deget, am oferit putin si apoi putinul sa transformat in tot. Am riscat si mi-am cautat drumul cu ochii inchisi si nu i-am deschis nici macar in fata amenintarii ca voi aluneca in haul din fata mea. Am refuzat sa analizez si nu am cantarit nimic, nici macar bataile inimii, pentru ca marea iubire nu cantareste bataile inimii, si nici suferintele ce raman in urma.  Asa stiu sa iubesc…si am atatea lucruri sa ma intreb si continui sa fug din fata capcanei raspunsurilor care mi-ar fi omorat vigilenta si care mar fi facut sa-mi retrag inapoi mana intreaga. Nu o voi retrage nici macar de teama ca o retrage catre mine ticsita cu dezamagire, nedreptati  si neimpartasiri.  Da asa e marea iubire!

Tweet

Suntem...

       E foarte real faptul ca femeile nu stiu ce vor. Toate au un fix vis-a-vis de pantofi si e stiut faptul ca niciodata nu poti avea prea multe perechi de pantofi. Au unghiile lungi, se supun diverselor traume de smulgere a firelor de par  din diverse locuri, pun multe intrebari, vorbesc mult si isi schimba tinutele in fiecare zi. Reusesc intotdeauna sa mai gaseasca trei patru denumiri pentru aceeasi culoare, cresc plante si isi ascund varsta atunci cand isi dau seama ca timpul a trecut un pic prea repede peste ele. Functioneaza ca un mecanism aproape perfect dar din motive pe care nu le stim , la un moment dat se defecteaza, raspund monosoilabic si 'n-am nimic' devine atat de frecvent in vocabularul lor. Uneori doar ofteaza...si te asteapta sa le repari si sa constientizezi ca fie nu ai avut grija de ele indeajuns fie nu ai inteles ca ele functioneaza doar daca uneori le alimentezi cu vorbe frumoase, daca le duci o floare (chiar si pe principiul "azi e marti...si azi vreau sa-ti dau o floare"), si daca le zambesti frumos multumindu-le pentru vreun maruntis pe care oricum il fac in fiecare zi. Femeile nu au trecut ...ci doar amintiri distorsionate pe care le sterg cu buretele ori de cate ori incep vreun nou crampei de viata. Vor sa stie cand esti nascut. Cauta intotdeauna lucrurile din spatele realitatii pierzand uneori esentialul si simt atat de intens. Daca tac inseamna ca o rotita dinauntrul lor nu functioneaza asa cum trebuie dar nu vor avea curajul sa-ti spuna pt ca de fapt sunt lase. Sunt melancolice si se ascund sub rujuri colorate si rimel. Daca isi sparg sufletul in cioburi se vor reconstrui cu inghetata si shopping. Toate credem in lucrurile mici si marunte si curajul nostrul il masuram in greseli. Traim intens si intensitatea iubirii pe care o simtim e determinata de numarul momentelor de suferinta. Si totusi existam ca si cum nu am avea altceva de facut decat sa va iubim.

Tweet

Dragostea nu e ceea ce vedem la TV

       Dragostea nu inseamna declaratii fierbinti, ferestre de messenger, emoticoane, si enviroment-uri cu inimoare, panorame ce-ti sugruma respiratia, sarutari in apus si buchete uriase de trandafiri Ai putea sa sa pui "Te iubesc" de o suta de ori pe zi. Ai putea sa-i telefonezi la fiecare cinci minute sa-i spui acelasi lucru. Asta nu inseamna ca-l iubesti. Daca ii faci un cadou fara nici un alt motiv, pe principiul "ziua iubirii noastre e in fiecare zi" , tot nu e dragoste. Daca-l privesti cu drag atunci cand te ajuta sa speli vasele, nu...nu e. Daca abia astepti sa-l vezi ca sa puteti sifona asternuturile tot nu e iubire. Acestea sunt de fapt clisee pe care ni le vand zilnic comerciantii de iluzii. Ne desenam tipare, furate din filme siropoase, si ne incadram viata intre ele, raportandu-ne la istorii inchipuite. 

      Si atunci ce inseamna iubirea ?  Atunci cand inchizi ochii respirandu-i toata fiinta si atunci cand ii deschizi tot langa mine e...asta e iubire. Cand iti arunca cuvinte grele si in ciuda a tot ai vrea sa-l tii in brate...artunci stii ca il iubesti. Daca iti doresti atat de mult sa fii langa el...si sa prespiri prin el, atunci il iubesti. Daca singurii ochi de care te lovesti dimineata sunt ai lui, desi locul de langa tine e gol, e clar ca asta e iubire. Daca atunci cand il privesti zambetul tau miroase a prajitura si il saruti vanilat pe buze ori de cate ori il vezi. Iubirea adevarata nu e copiata dintr-un scenariu cu happy-end.  Iubirea adevarata se castiga, pentru ea muncesti darmand ziduri si inlaturand obstacole...nu are intotdeauna gustul dulce  dar te umple de caldura ori de cate ori o simti.

Tweet

The same me ? Never !!!

        Stau si ma intreb daca ar trebui sa vin sau daca ar trebui sa plec. Nu-mi mai gasesc ratiunea...probabil s-a tocit si am tot reparat-o de atatea ori ...peticind-o cu raspunsuri pe care mi le-am imaginat,  la intrebari la care nu ai fost in stare niciodata sa-mi raspunzi. Ce a ramas din ea ? Doar un rest sifonat, peste care am calcat violent in timp ce jucam jocul acela greu : " Care iubeste mai putin castiga! ".

       Am jucat jocul asta intr-o goana frenetica,  orbeste, am negat, am izgonit departe de mine slabiciunile doar pentru a-mi apara orgoliul. Iubirea am lasat-o la periferia sufletului,  langa limita imaginatiei, langa amintirile reprimate atata timp,  pentru ca ma facea sa ma impiedic...Ma inrozeam gandindu-ma la ce s-ar intampla daca m-as opri iar. Ar trebui poate sa retraiesc tot, sa retraiesc razboaiele pe care ar refuzat sa le duc, sa imi reiau viata de o mie de ori de la capat pentru a nu mai simti nimic.

      Stiu...firul meu logic e greu de urmarit si nu poate fi inteles. Inchide ochii, retraieste totul cu inima contorsionata de atata caldura sau criogenata de atata frig. Iti programezi sentimentele, ca intr-un algoritm cu linii de cod mult prea complicate, in care nu reusesc sa gasesc iubirea. Nici macar erorile nu reusesc sa zdruncine zidul construit intre tine si tine sau intre mine si tine.

      Ma pot amagi in fiecare dimineata ca imi apartii, cumparandu-te cu o cafea si tu ma poti minti ca respiri doar in prezenta mea. Distrug din temelii zidul si alung orgoliul,  pentru ca prin definitie eu simt...azi insa imi este frig !!!!

      

       

Tweet

Lectii de zbor

        Am scris mai de mult despre lectiile de zbor, despre cum se naste sentimentul in sufletul nostru, despre ce ne face sa iubim. Era o lectie pentru noi insine. Cand nu e anotimpul fericirii noastre oferim lectii de zbor gratuite altora. Chiar daca frigul rasare, ceata ne innabusa si inghetul se asterne peste tot , ajungem sa privim fuga spre tarile calde, a celor care au invatat zborul doar pentru ca se tem de cuvantul "a iubi". Ramanem in urma, alergam cu privirea siluetele care se indeparteaza si ne rupem vietile in bucati, incercand sa completam puzzle-ul acesta dureros cu piesa pe care doar ce am pierdut-o. 

        Atunci cand nu reusim sa umplem golul , alergam spre inapoi, spre mastile pline de praf pe care le-am lasat la marginea drumului. Verificam daca zambetul e tot acolo, le lustruim si ne rescriem povestea pe foi albe...pentru ca foile albe ne intregesc...si ne invata sa ne povestim trairile asa cum cu vocea nu o putem face. Am scrie pagini intregi de cuvinte daca am avea curajul sa le citim cu voce tare, si daca nu ne-am sufoca inainte de rosti finalul. Avem mastile pe fata si hartiile in maini, adormim lesinati de teama inre patru pereti si ne alegem cine vrem sa fim a doua zi.  Maine vreau sa fiu eu !!!! 

     

Tweet

TATUAJ IN MINE

    M-as tatua, cu cerneala picurata incet din suflet si doar in felul asta mi-as putea expune o bucatica de viata. Mi-as tatua o pereche de ochi ca sa stiu ca o sa-i am in permanenta cu mine. Doar asa as stii ca ma voi lovi in fiecare zi de ei, in oglinda. As stii unde sa-i gasesc atunci  cand ii caut si nu va mai fii nevoie sa strabat cu privirea kilometrii intregi sa-i privesc. I-as gasi la cativa centimetrii distanta de suflet si i-as mangaia cu varful degetelor avand grija sa nu-i ranesc vreodata. 

    Nu m-as plictisi niciodata de ei si daca as suferi privindu-i, i-as acoperi cu un plasture pana cand imi voi vindeca retina. Voi continua sa ma tatuez...dar de data asta in suflet cu amintiri. As face asta daca uitandu-ma in urma te voi gasi acolo, mai prezent si mai lipit de mine ca niciodata, si mi-ar fi frica sa ma uit inainte. 

    De fapt nu am stiut niciodata ce inseamna inainte...ia-ma de mana si arata-mi drumul. Nu ma lasa sa plutesc de pe un nor pe altul...unul gri..unul roz..unul gri...unul roz. Mintea mea isi va pierde busola si nu voi mai putea controla nimic, naufragiind dureros de singura intr-un final. De aceea cand suntem impreuna adun rezerve, de strangeri in brate.

Tweet

Retorica iubirii (aproape completa)

      Am promis unei foarte bune prietene ca o sa scriu aici despre intrebarile de mai sus. Nu sunt genul de intrebari pe care le adresezi fara a astepta vreun raspuns. Depinde de cat de bine te stii...de cat de mult exersezi sinceritatea...si de cat de mlt curaj ai adunat in tine.

Ce e dragostea? Am incercat sa definesc cuvantul asta frumos intr-o alta postare .

Unde o gasim ? Apare de unde nu te astepti, o gasesti peste tot in jurul tau, nu striga dupa tine ci doar asteapta sa o descoperi. Uneori o poti vedea si cu ochii inchisi si uneori trebuie sa-i deschizi si sa privesti cu antentie. Daca ai sa o gasesti, nu o goni de langa tine, nu te incapatana sa nu o vrei...e posibil sa plece si sa nu o mai poti simti la fel

Cum o recucerim ? Doreste-ti asta si sufletul iti va spune ce sa faci

Cand cedam? Cedam cand dragostea doare prea mult (pentru ca cele mai mari iubiri dor la un moment dat )

Cat compromis e in iubire ? Iubirea e un compromis. Ne abandonam inconstient si simtim asumandu-ne riscul de a ne frange aripile la un moment dat.

De ce as fi geloasa ? Pentru ca gelozia se naste in lipsa increderii...in tine...in el...in VOI.

El e gelos? De ce e? De ce nu e? Doreste-ti sa nu fie ! Si nu vorbim de gelozia aceea bolnava dusa la extrem.. Barbatul care te iubeste cu adevarat va citi in ochii tai ca e singurul pe care il privesti. Daca e...incearca sa iti dai seama in ce moment a realizat ca nu te mai cunoaste...invata-l sa caute iar iubirea in privirea ta

Cat conteaza banii ? Incearca sa-ti raspunzi si la intrebarea " Ai reusit vreodata sa cumperi dragoste?" si ai sa gasesti raspunsul? Sunt de acord, iubirea costa, dar niciodata bani. Daca alegi un barbat doar pentru banii lui asuma-ti nefericirea si invata sa traiesti o viata cu ea

Cati ani pot sta cu cineva ? Ne plac la nebunie cuvintele mari...Nu te grabi sa rostesti "o viata". Raspunsul corect e  " atata timp cat pot fi fericit(a) ". Doar sufletul tau e cel care porneste cronometrul si tot el il opreste.

Suntem nascuti monogami? Suntem monogami in iubire. Nu poti iubi doi oameni in acelasi timp pentru ca in sufletul tau nu exista destul spatiu pentru doi. Monogamia ne dezvolta capacitatea de a invata sa alegem, chiar daca uneori gafam major, in incercarea de a cerne iubirile si de o alege pe cea care ne face fericiti

De ce inselam? Ce facem cu regretele? Suna atat de miseleste acest cuvant ! Atunci cand iubesti pana la plasele,cand respiri fericire prin toti porii, cand ai proiectat in fata ochilor chipul lui, nu ai disponibilitatea de a observa celelalte zambete din jurul tau. Indoilelile apar atunci cand sufletul tau sangereaza si aparent singura solutie e "pansamentul". Nu conteaza ca nu-i atat de frumos ca EL, ca nu-i atat de inteligent ,ca nu e EL daca iti creeaza o senzatie de pseudo-fericire. Dar EL se incapataneaza sa ramana acolo, in tine,  si in urma apar regretele care te impanzesc pe dinauntru. Nu as stii ce sa fac cu ele.

E mai bine sa fim iubite sau sa iubim? Iubeste !!! Nimic nu se compara cu caldura care te invadeaza atunci cand ii vezi zambetul si nu ai putea sa treci prin viata fara sa fi trait cu adevarat, fara sa fi riscat si chiar fara sa fi suferit. Uneori suferinta nu face altceva decat sa te pregateasca pentru FERICIRE.

Se vede ca sunt fericita? Ar trebui sa ti se citeasca in ochi...De multe ori am incercat sa-mi ascund fericirea dar ochii m-au tradat

Ce ma fac cand sunt singura desi sunt cu cineva? Singuratatea in doi e mai rea decat singuratatea unuia? Nimic nu e mai dureros decat singuratatea in doi. E ca si cum ai avea doua maini, perfect sanatoase , si ai avea voie sa folosesti doar una. Doi oameni care se simt singuri in aceeasi casa nu fac decat sa mimeze fericirea. Pacat ca nu o vor simti vreodata !!!

Cum imi ascund suferinta ? Ma chinui sa ma ascund in spatele zambetelor chinuite. Ma chinui sa zambesc de fiecare data cand ceva ma arde pe dinauntru. E o incercare stangace de a-mi asunde vulnerabilitatea si e modalitatea mea de a ma proteja, inconjurandu-ma de ziduri. Sunt convinsa ca le va narui cineva la un moment dat si voi avea curajul sa strig " Ajutor ! Ma doare!"

Sa merg mai departe? Sa visez? Viseaza! Visele sunt garantia ca sufletul tau inca mai poate simti!

   

Tweet

Despre BATNA ...

      Ma gandeam astazi la  BATNA (best alternative to a negotiated agreement) si daca aveti tendinta de a apasa butonul Back, gandindu-va ca este o postare despre lucruri corporatiste ,opriti-va un minut si incercati sa intelegeti ce-i mai jos. Prin traducere mot-a-mot BATNA reprezinta "cea mai buna alternativa intr-un acord negociat". Cu alte cuvinte aceasta reprezinta un punct critic important in orice negociere pentru ca e imposibil sa accepti termenii unui acord, oricare ar fi acesta, fara sa stii ce alte alternative ai. BATNA reprezinta asadar alternativa si daca aceasta e superioara acordului iesim din negociere. 

      Azi am constietizat ca de fapt negociem in fiecare moment al vietii noastre inclusiv cand iubim. E adevarat ca atunci cand suntem invadati de acest sentiment avem tendinta de a nu mai vedea defectele celuilalt si ne punem haotic semnatura pe un contract unde singurul nostru beneficiu e acela de "a simti". Cel/cea iubit(a) merge drept in fata ta, pentru ca el a castigat din start iar tie nu-ti ramane decat sa te agati calcandu-ti in picioare orgoliul. Orgoliul care de fapt ar trebui sa fie BATNA ta. Ai posibilitatea de a iubi pana in varful unghiilor, dorindu-ti sa respiri prin prezenta celuilalt, fara sa-ti doresti nimic mai mult , sa-ti construiesti universul din momente in doi furate, priviri, zambete, sa te arunci cu capul inainte fara sa te gandesti ca ai putea sa te lovesti de un zid si sa te rupi in bucatele mici SAU ai posibilitatea de exersa mandria si orgoliul. 

     Atunci cand am iubit suficient de mult, am renuntat la pragmatism si la BATNA. Am iubit in nestire fara sa stiu ca aveam dreptul la alternativa de a fi orgolioasa si am pierdut nedandu-mi seama ca exista un raport de directa proportionalitate intre noptile nedormite de dupa si intensitatea sentimentului. Se pare ca eu am pierdut si celalalt s-a ridicat de la masa pentru ca BATNA sa a fost net superioara.  Am crezut atunci ca orgoliul nu imi poate fi de ajutor in nici un fel si nu am realizat ca de fapt nu faceam nimic actceva decat sa ma abandonez pe mine.

        Am ajuns la concluzia ca si iubirea poate fi "afacerea" cea mai importanta pe care trebuie sa o finalizezi, si ca trebuie sa stii la ce te supui; ca daca tot trebuie sa cazi e important sa stii "de unde" sau cel putin  "cat e pana jos"  ca sa poti amortiza cazatura. BATNA nu ar trebui sa fie un alt barbat sau o alta femeie pentru ca nu ai face altceva decat sa pornesti intr-o iteratie fara sfarsit si te-ai pierde intr-o dependenta permanenta de altcineva. 

       Atunci cand doi oameni care se aseaza impreuna la o masa, cu foile in fata si au cate o BATNA destul de puternica totul se transforma intr-un concurs intitulat "CINE IUBESTE MAI PUTIN?". Pacat! Se vor ridica amandoi in acelasi timp si vor pierde poate afacerea vietii lor. Probabil solutia ar fi sa gasesti acea propozitie unica care vinde si care ar transforma aceasta lupta intr-o relatie de timpul win-win in care ambii au de castigat. (despre win-win si persuasiune o sa vorbesc intr-o alta postare).

Tweet

POKER

     

         Azi asimilez iubirea unui joc. Un joc unde notiunea de “fair play” nu exista , pentru ca de cele mai multe ori iubirea nu este corecta.  Pentru ca suntem de fapt niste jucatori care au pierdut de prea multe ori si care isi doresc ca macar de data asta sa castige.

         Dupa ultimul joc mi-am inghetat sentimentul care imi alerga odata prin vene si am asteptat momentul cand voi fi pregatita sa-l eliberez iarasi.

         Jocul asta se joaca in doi si nu trisa niciodata, pentru ca data viitoare poate vei fi tu cel invins si stii ca n-ai sa poti ascunde mereu in maneca asul de rezerva.
 

         Nu-mi lasa senzatia  ca pot castiga eu daca stii ca ultima oara cand ti-ai pariat sufletul pe o carte l-ai pierdut. Nu mi-ar ramane decat niste cioburi cu care ma voi chinui in zadar sa te repar.

         Arde-mi retina cu privirea atunci cand ai sa castigi si arunca-ti cartile pe fata sa-ti pot numara asii. Pe ultimul il voi opri eu ca imi pot aduce aminte de jocul nostru.  Sa stii ca sufletul meu a invatat  sa piarda cu eleganta

         Ridica-te de la masa daca nu vrei dori sa jucam impreuna si nu juca la cacealma. E ca si cum mi-ai cere sufletul desi si stii ca nu vei avea niciodata nevoie de el.

        Aplauda-ma daca am sa fiu eu cea care castiga si am sa impart victoria cu tine, pentru ca in jocul iubirii va trebui sa invatam sa triumfam  impreuna. 

Tweet

FAIR PLAY

           Fugareste-ma, prinde-ma, smuceste-ma, amageste-ma, lasa-ma, ignora-ma  si iar alearga-ma, joaca-te cu mine si lasa-ma sa mi se faca dor de jocul tau. Nu trisa niciodata pentru ca e posibil sa pierzi , pentru ca sufletul meu nu stie sa joace murdar dar mintea mea da. Iubeste-ma, uraste-ma, chinuie-ma, alinta-ma,  vorbeste-mi, taci  si lasa-ma sa aleg cum vreau sa fii. Hai joaca-te cu mine !!!!  Arunca-mi cinci carti pe masa, ascunde-ti asul in mineca si ofera-mi-l  atunci cand sunt in pericol sa pierd tot. Fa asta pentru ca iti place atat de mult cand zambesc, pentru ca sunt copilul si femeia pe care o iubesti. Ascunde-te, fugi, ocoleste-ma daca ma spanzur de bratele tale fara sa fiu in stare sa-mi gasesc singura echilibrul si ridica-ma de jos atunci cad. Hai minte-ma, spune-mi totul si ascunde-mi totul…si lasa-ma pe mine sa descopar ce se ascunde in spatele zambetului tau , obtuz chinuit de fantome.  Joaca-te cu mine si iesi din joc daca cumva voi trisa eu .

Tweet

DESCHIDE OCHII !!!! (II)

Continuare....

• Barbatul imatur nu doare foarte tare dar lasa un gust amar. Cu el poti exersa sentimentul matern inainte de a deveni mama insa e foarte adevarat ca inainte de toate , draga mea, ar trebui sa-i fi iubita. In ciuda faptului ca ne urcam pe tocuri dimineata si si ne punem masca femeii de succes, seara , cand ne demachiem scoatem la lumina femeia sensibila care are nevoie de protectia si de grija unui BARBAT. Te poate iubi, in felul sau strengar fara nici un obiectiv maret, insa la un moment dat e posibil ca el sa faca un clasament si fii sugura ca nu vei ocupa vreun loc pe podium. Nu incerca sa-l schimbi; va face el singur asta la momentul potrivit. Si daca esti fata despteapta tu nu vei mai fi acolo sa asisti...pentru ca vei avea deja viata ta alaturi de altcineva ...FERICIREA.

• Barbatul  superficial e cel care nu-ti ofera nici o sansa. Alergandu-l pierzi detasat startul vietii tale. Ti-o vor lua inainte celelalte...Nu te gandi ca va privi dincolo de tine si va incerca sa-ti deschida fiecare incapere a sufletului tau, ca sa te cunoasca asa cum esti tu de fapt. NU !  Va fi captivat de cat de bine te prinde rochia mini  si mai mult ca sigur nu va adora privirea ta si parul ciufulit dimineata. Barbatul care te iubeste o face si atunci cand dai cu aspiratorul, sau cand iesi pana la magazinul de la colt imbracata doar in blugii taiaiti din liceu si tricoul de la ultima campanie electorala :). Te va inrama si nemachiata pentru ca esti a lui ...Nu-i vei cunoaste prietenii decat daca pozezi intr-o diva inconfundabila...pentru ca doar asa va putea sa primeasca mai multe puncte in societate...Ramai femeia care esti, iubestete pe tine asa cum esti si nu te schimba doar pentru a obtine iubirea lui. Mai mult ca sigur vei cunoaste omul care te va iubi asa cum esti tu si care va avea rabdare sa te citeasca pana la final !

• Barbatul pe care nu-l iubesti poate fi un surogat pentru fericirea pe care o cauti. E un "fake" grosolan care uneori te scuteste de singuratate. El reprezinta "pantoful comod, fara toc" din aceasta postare si pe care mi-as dori pana in varful unghiilor sa-l iubesc. Din pacate nu putem programa sentimentele...si se stie ca sclipirile din ochi apar doar in prezenta lor. Daca il alegi pe el, draga mea, gandeste-te la barbatul egoist, declina-l la feminin, si asta esti TU. Lasa-l liber si da-i o sansa la fericire !!!!

   

Tweet

DESCHIDE OCHII !!!!

       In sfarsit o sa ma tin de promisiune. Am dat pe "mute" crocodilii cantatori si am gonit ciorile roz. Ne intoarcem la lucrurile seriose, respectiv la ceea ce ma tin sa scriu de mult, o postare desre barbati. (adresata voua fetelor bineinteles). 

       Au incercat sa ne convinga cand eram mici ca noi suntem cele alese, Ca trebuie sa fim cuminti, delicate, aranjate, colorate si zambitoare, sa stam frumos picior peste picior astfel incat Fat-Frumos sa ne vada si sa ne aleaga. Acum cand am crescut am inteles ca de fapt noi suntem cele care alegem, si ei  stiu asta. Numai ca incercam sa pastram regulile vechiului joc si ne lasam cucerite, pozam in printese inabordabile cu pretentii de pseudo-dive, inversam in mod deliberat sensul cuvintelor DA si NU pentru a testa interesul sau pentru a-l starni. Pierdem atata timp inventand strategii si uitam esentialul , corectitudinea alegerii pe care o facem. In cele mai multe cazuri gafam major si dupa nu avem alta varianta decat sa inghitim in sec si sa ne rumegam  lacrimile in fata fotografiilor rupte in jumatate.  Daca nu ar fi asa probabil toate am fi fericite la prima strigare si nu ar mai exista femei suferinde, triste, singure, inselate, etc.

        De multe ori iubim cu ochii inchisi, ferecam sentimentul asta frumos inauntrul nostru si ne e frica ca daca i-am deschide ne-am goli iarasi sufletul. De fapt iubirile care dureaza sunt cele care se simt cu ochii larg deschisi. Altfel risti iar sa cazi...si iti va lua timp sa te ridici si sa te scuturi de praf. Draga mea, deschide larg ochii ca sa poti vedea daca barbatul pe care il iubesti e cel care te poate face fericita. Barbatii nepotriviti pe care ii intalnesti nu fac decat sa te ajute sa-l indetifici pe el, "the one". Daca recunosti vreunul din descrierile de mai jos iti propun , draga mea, sa incepi sa te antrenezi pentru cursa vietii tale, caci va trebui sa fugi cat mai departe de el (asta daca nu vrei sa sfarsesti cu sulul de servetele in brate)

• Barbatul insurat. Poate trece usor drept "barbatul vietii tale" desi pe inelar are ditamai zaua care se incapataneaza sa nu iasa. Aproape intotdeauna pozeaza intru-un neinteles si nefericit si mai ca iti topeste sufletul cand iti vorbeste despre voi si despre iubirea pe care o impartasiti. De cele mai multe ori ajungi sa iti faci planuri, sa-l iubesti si sfarsesti cu sufletul zdrentuit. Daca ajungi sa iti imaginezi viata voastra impreuna si culoarea ochilor copiilor vostri , da-ti doua palme pentru ca trezirea la realitate va fi brusca. Un astfel de barbat nu va putea fi niciodata al tau si daca presupunem prin absurd ca va fi, ar trebui sa-ti asum faptul ca fericirea ta va umple de suferinta sufletul unei alte femei. Iar aceasta femeie nu e vrajitoarea cea rea, e doar o femeie ca si tine iar singura diferenta dintre voi e ca ea are dexteritate la calcaltul camasilor (doar o face de ani buni).

• Barbatul egoist e mai greu de identificat pentru ca necesita un studiu mai indelungat. Pentru el dorintele, necesitatile lui sunt pe primul loc. Tu nu esti pentru el decat un accesoriu frumos, cu forme rotunjite care nu trebuie decat sa-l faca pe EL fericit, DOAR pe el. Dragul meu daca esti egoist si doar interesat de sex, du-te la baie ! Daca dorintele noastre nu te intereseaza du-te la baie !Daca nu poti sa ne faci sa ne simtim dorite si iubite du-te la baie ! Daca nu-ti pasa ce simtim si nu poti fi langa noi, du-te la baie !!! Sa stii ca propriile maini nu te vor parasi niciodata !!! (scuzati-mi sarcasmul dar nu m-am putut abtine)

• Barbatul suferind ( dupa o alta) te poate lasa si el cu urme de pantofi in suflet. Asta pentru ca ar fi incapabil sa te iubeasca. Nu pentru ca nu ai fi tu demna de el ci pentru ca in sufletul unui om nu e destul loc pentru doi. Nu incerca sa faci loc cu forta ! Mai degraba lasa-i spatiu si spera ca vei gasi persoana care iti va oferi totul. Nu incerca sa-l vindeci tu, pentru ca altfel te vei transforma intr-un medicament compensat 100% sa va renunta la tine cand sufletul lui se va face bine. Iar daca continui sa visezi la dragoste si final fericit, revin-o la palmele de care vorbeam mai sus si adu-ti aminte ca filmele sunt doar fictiune. Acoreaza-te in realitate!!

   Continuarea maine !!!! ( de aia avea Dallas-ul succes)

       
      

Tweet

O MARTURIE !

     Nu ma incadrez in categoria romanticelor incurabile, nu cred in crocodili cantatori si nici in ciori roz, dar m-a impresionat ceea ce a scris aici un barbat indragostit. Imi place pentru ca a ridicat-o pe un piedestal (pentru ca intotdeauna acolo este locul omului pe care il iubesti) si pentru ca face tot posibilul sa ajunga acolo sus langa ea. Mi s-a parut incredibil de sexy propozitia despre barbia lui si degetul femeii pe care o iubeste si pot sa fiu de acord cu faptul ca in dragoste nu-ti trebuiesc strategii, jocuri si interese ascunse. Si da, are dreptate...cand o femeie are o relatie bazata pe strangeri in brate, iubire si priviri ...in general e numai UNA !!!!

   

       Si videoclipul de mai jos e marturia a doua suflete care nu se pot dezlipi unul de celalalt desi au mii de kilometrii intre ele. E unul din momentele in care lacrimile unui barbat nu sunt penibile si sunt convinsa ca cei doi nu au nevoie de cuvinte...ochii le sunt de ajuns. Si acum ar trebui sa TAC !

Tweet