Azi imi cotrobai in suflet, deschid toate usile si toate ferestrele si dau liber himerelor, fricilor, trairilor, secretelor, romantismelor. Azi imi voi vizita sufletul, pentru a-i cunoaste fiecare ungher, fiecare coltisor, pe care-l de obicei il ocoleam de frica ...frica de a-mi aduce aminte de tine. Dar tu erai captiv in mine si te ferecasem cu bucati de uitare, si te hraneam cu vise.
Azi ti-am deschis usa, ti-am desenat aripi noi si te-am lasat sa zbori. Mi-ai respirat si ultimul vis si ai plecat de langa
mine sperand sa ajungi undeva. Ai ajuns nicaieiri, haituit de dor, si mi-ai cautat chipul intre peretii cenusii din tine. A fost pentru prima oara cand ti-ai vizitat sufletul. Ai deschis sovaelnic usa camerei sentimentelor. Scartia dureros, pentru ca nu o mai deschisese nimeni pana atunci. Teama s-a trecurat pe dedesupt si s-a inchis pe dinauntru. Iubirea a asteptat cuminte la usa, desi era ranita de frica din tine. S-a stins de atata asteptare iar clepsidrele au luat-o razna. Timpul tau a fost apoi masurat iin trupuri de femei, care se grabeau sa-ti faca loc inlauntrul lor si apoi se chinuiau dureros sa dezlege din lanturile iubirii pentru tine.
Azi ai facut primii pasi in sufletul tau, l-ai golit si l-ai sters de praf. Ti-a luat o singura zi sa imi desenezi zambetul pe pereti iar mie mi-a luat un veac si trei zile sa-l sterg pe al tau. Mi-a luat o zi sa te invat pe de rost, ca pe-o norma de drept si ti-a luat un secol sa imi inveti privirea.
Abia azi ti-ai facut curatenie in suflet li l-ai pregatit pentru amintirea mea. Iti va lua o zi sa ma chemi si-mi va lua un mileniu si putin sa ma pot intoarce .
![]()
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu