M-as tatua, cu cerneala picurata incet din suflet si doar in felul asta mi-as putea expune o bucatica de viata. Mi-as tatua o pereche de ochi ca sa stiu ca o sa-i am in permanenta cu mine. Doar asa as stii ca ma voi lovi in fiecare zi de ei, in oglinda. As stii unde sa-i gasesc atunci cand ii caut si nu va mai fii nevoie sa strabat cu privirea kilometrii intregi sa-i privesc. I-as gasi la cativa centimetrii distanta de suflet si i-as mangaia cu varful degetelor avand grija sa nu-i ranesc vreodata.
Nu m-as plictisi niciodata de ei si daca as suferi privindu-i, i-as acoperi cu un plasture pana cand imi voi vindeca retina. Voi continua sa ma tatuez...dar de data asta in suflet cu amintiri. As face asta daca uitandu-ma in urma te voi gasi acolo, mai prezent si mai lipit de mine ca niciodata, si mi-ar fi frica sa ma uit inainte.
De fapt nu am stiut niciodata ce inseamna inainte...ia-ma de mana si arata-mi drumul. Nu ma lasa sa plutesc de pe un nor pe altul...unul gri..unul roz..unul gri...unul roz. Mintea mea isi va pierde busola si nu voi mai putea controla nimic, naufragiind dureros de singura intr-un final. De aceea cand suntem impreuna adun rezerve, de strangeri in brate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu