Addicted

 I’ve been in love before, it’s like a narcotic. At first it brings the euphoria of complete surrender. The next day you want more. You’re not addicted yet, but you like the sensation, and you think you can still control things.You think about the person you love for two minutes then forget them for three hours. But then you get used to that person, and you begin to be completely dependent on them. Now you think about him for three hours and forget him for two minutes. If he’s not there, you feel like an addict who can’t get a fix. And just as addicts steal and humiliate themselves to get what they need, you’re willing to do anything for love. (Paulo Coelho)

Tweet

The same me ? Never !!!

        Stau si ma intreb daca ar trebui sa vin sau daca ar trebui sa plec. Nu-mi mai gasesc ratiunea...probabil s-a tocit si am tot reparat-o de atatea ori ...peticind-o cu raspunsuri pe care mi le-am imaginat,  la intrebari la care nu ai fost in stare niciodata sa-mi raspunzi. Ce a ramas din ea ? Doar un rest sifonat, peste care am calcat violent in timp ce jucam jocul acela greu : " Care iubeste mai putin castiga! ".

       Am jucat jocul asta intr-o goana frenetica,  orbeste, am negat, am izgonit departe de mine slabiciunile doar pentru a-mi apara orgoliul. Iubirea am lasat-o la periferia sufletului,  langa limita imaginatiei, langa amintirile reprimate atata timp,  pentru ca ma facea sa ma impiedic...Ma inrozeam gandindu-ma la ce s-ar intampla daca m-as opri iar. Ar trebui poate sa retraiesc tot, sa retraiesc razboaiele pe care ar refuzat sa le duc, sa imi reiau viata de o mie de ori de la capat pentru a nu mai simti nimic.

      Stiu...firul meu logic e greu de urmarit si nu poate fi inteles. Inchide ochii, retraieste totul cu inima contorsionata de atata caldura sau criogenata de atata frig. Iti programezi sentimentele, ca intr-un algoritm cu linii de cod mult prea complicate, in care nu reusesc sa gasesc iubirea. Nici macar erorile nu reusesc sa zdruncine zidul construit intre tine si tine sau intre mine si tine.

      Ma pot amagi in fiecare dimineata ca imi apartii, cumparandu-te cu o cafea si tu ma poti minti ca respiri doar in prezenta mea. Distrug din temelii zidul si alung orgoliul,  pentru ca prin definitie eu simt...azi insa imi este frig !!!!

      

       

Tweet

Lectii de zbor

        Am scris mai de mult despre lectiile de zbor, despre cum se naste sentimentul in sufletul nostru, despre ce ne face sa iubim. Era o lectie pentru noi insine. Cand nu e anotimpul fericirii noastre oferim lectii de zbor gratuite altora. Chiar daca frigul rasare, ceata ne innabusa si inghetul se asterne peste tot , ajungem sa privim fuga spre tarile calde, a celor care au invatat zborul doar pentru ca se tem de cuvantul "a iubi". Ramanem in urma, alergam cu privirea siluetele care se indeparteaza si ne rupem vietile in bucati, incercand sa completam puzzle-ul acesta dureros cu piesa pe care doar ce am pierdut-o. 

        Atunci cand nu reusim sa umplem golul , alergam spre inapoi, spre mastile pline de praf pe care le-am lasat la marginea drumului. Verificam daca zambetul e tot acolo, le lustruim si ne rescriem povestea pe foi albe...pentru ca foile albe ne intregesc...si ne invata sa ne povestim trairile asa cum cu vocea nu o putem face. Am scrie pagini intregi de cuvinte daca am avea curajul sa le citim cu voce tare, si daca nu ne-am sufoca inainte de rosti finalul. Avem mastile pe fata si hartiile in maini, adormim lesinati de teama inre patru pereti si ne alegem cine vrem sa fim a doua zi.  Maine vreau sa fiu eu !!!! 

     

Tweet

AZI NU !!!!

        Azi nu am chef sa scriu...rasfoiesc drafutrile si imi caut curajul sa apas butonul "PUBLICATI POSTARE". Al dracu' buton !!!! Se incapataneaza sa fuga de sub degetul aratator si degetul meu se incapataneaza sa-l ocoleasca...probabil am o sinapsa a mintii in neregula...Incerc si maine. Pana atunci o sa-mi placa la nebunie ce-i mai jos :) Noapte buna !!!!!

Tweet

Momente KODAK si momente SMENA

    Am citit deunazi intr-o revista un articol despre momentele Kodak si momentele Smena...un articol scris de un barbat vis-a-vis de casatorie si mi s-a parut brilianta aceasta clasificare. Desi articolul se referea strict la casatorie, reguli, obicee si traditii mi-am dat seama ca de fapt viata noastra se poate imparti in astfel de momente in functie de intensitatea, frumusetea si unicitatea lor. 

   

   Adevarul este ca toti ne-am nascut intr-un moment KODAK chiar daca marturie stau niste banale poze alb negru. Si da parintii nostrii s-au multumit cu pozele alb negru stiind ca bucuria de a ne avea si de a ne iubi le va colora sufletul. Ne continuam apoi  viata, calcand peste ani...si adunam in albume amintirile, ca pe fotografii. Pe unele le oprim pentru ca vrem sa ramana pentru totdeauna in noi, pe altele le asezam intre ultimele pagini si le ocolim cu privirea. Mi-am imortalizat franturi din viata de fiecare data cand am iubit, am simtit, am castigat, cand m-am ridicat cu demnitate de jos,chiar si cand am alunecat, cand oamenii de langa mine au fost fericiti, cand am avut curaj, cand am articulat cuvinte pe acordul batailor inimii, cand am ascultat astfel de cuvinte. Acestea sunt momentele Kodak. As fi preferat ca in "albumul" meu sa figureze numai astfel de "fotografii" insa ultimile pagini le-am oprit pentru momentele Smena (adica momentele false, regizate, fortate ) care sunt le fel de colorate ca celelalte insa nu stiu sa vorbeasca si nu trasmit nimic. 

    Uneori am reusit performanta de a transforma un moment sublim, real si unic  intr-unul regizat si fals. De fiecare data cand sufletul meu a fost macinat de indoieli si spasme am ales haosul si am calcat in cel mai dureros mod peste sufletul meu. Mi-am luat pozitia invingatotului, am zambit fals, mi-am negat toata suferinta si m-am imortalizat intr-un cadru Smena. Alegem sa facem asta pentru ca indoielile, nesiguranta su suferinta te fac sa te pierzi pe tine si apoi sa pierzi timp cautandu-te din nou. 

    Ei, bine, mie îmi plac momentele Kodak. Port câteva în suflet și amintirea lor ma face să ma simt tare bine. Și nu aș renunța la ele nicicum pentru ca ma fac sa zambesc atunci cand lustruiesc cate o perioada din viata mea. Si totusi chiar daca uneori imortalizam si momente Smena, asta nu reprezinta nimic altceva decat manifestarea sensibilatii sufletului nostru care simte nevoia de a se proteja de "frigul" care il cuprinde, folosindu-se de circuitele mintii.

Tweet