Am citit deunazi intr-o revista un articol despre momentele Kodak si momentele Smena...un articol scris de un barbat vis-a-vis de casatorie si mi s-a parut brilianta aceasta clasificare. Desi articolul se referea strict la casatorie, reguli, obicee si traditii mi-am dat seama ca de fapt viata noastra se poate imparti in astfel de momente in functie de intensitatea, frumusetea si unicitatea lor.
Adevarul este ca toti ne-am nascut intr-un moment KODAK chiar daca marturie stau niste banale poze alb negru. Si da parintii nostrii s-au multumit cu pozele alb negru stiind ca bucuria de a ne avea si de a ne iubi le va colora sufletul. Ne continuam apoi viata, calcand peste ani...si adunam in albume amintirile, ca pe fotografii. Pe unele le oprim pentru ca vrem sa ramana pentru totdeauna in noi, pe altele le asezam intre ultimele pagini si le ocolim cu privirea. Mi-am imortalizat franturi din viata de fiecare data cand am iubit, am simtit, am castigat, cand m-am ridicat cu demnitate de jos,chiar si cand am alunecat, cand oamenii de langa mine au fost fericiti, cand am avut curaj, cand am articulat cuvinte pe acordul batailor inimii, cand am ascultat astfel de cuvinte. Acestea sunt momentele Kodak. As fi preferat ca in "albumul" meu sa figureze numai astfel de "fotografii" insa ultimile pagini le-am oprit pentru momentele Smena (adica momentele false, regizate, fortate ) care sunt le fel de colorate ca celelalte insa nu stiu sa vorbeasca si nu trasmit nimic.
Uneori am reusit performanta de a transforma un moment sublim, real si unic intr-unul regizat si fals. De fiecare data cand sufletul meu a fost macinat de indoieli si spasme am ales haosul si am calcat in cel mai dureros mod peste sufletul meu. Mi-am luat pozitia invingatotului, am zambit fals, mi-am negat toata suferinta si m-am imortalizat intr-un cadru Smena. Alegem sa facem asta pentru ca indoielile, nesiguranta su suferinta te fac sa te pierzi pe tine si apoi sa pierzi timp cautandu-te din nou.
Ei, bine, mie îmi plac momentele Kodak. Port câteva în suflet și amintirea lor ma face să ma simt tare bine. Și nu aș renunța la ele nicicum pentru ca ma fac sa zambesc atunci cand lustruiesc cate o perioada din viata mea. Si totusi chiar daca uneori imortalizam si momente Smena, asta nu reprezinta nimic altceva decat manifestarea sensibilatii sufletului nostru care simte nevoia de a se proteja de "frigul" care il cuprinde, folosindu-se de circuitele mintii.
