duminică, 21 august 2011

INTREBARI SI RASPUNSURI




         Uneori adunam in suflet atatea lucruri ramase nerezolvate. Le clasam rapid pe rand si le ascundem prefacandu-ne ca nu au existat vreodata. Intrebarile la care nu avem raspuns sunt primele pe care le uitam de multe ori inainte de a incerca sa gasim vreun raspuns.

      Ori de cate ori m-am aruncat in vreo retorica prea ascutita pentru mine am ales sa o rup in bucati si sa imi inventez intrebari mai usoare. E ca si cum as fi copiat murdar la examenul cel mai important pe care il sustinea sufletul meu. N am incercat sa fiu rabdatoare cu ceea ce se intampla in mine si recunosc ca am urat pana la limita ratiunii dilemele fara raspuns care ma macinau lent si dureros uneori. Mi-as fi dorit sa le iubesc ca pe niste camere incuiate, ca pe niste carti scrise intr-o limba pe care nu am stiut-o vreodata. Cum sa iubesti camerele incuiate? Cum sa iubesti ceea ce nu cunosti? Da ar  trebui sa iubesti usile inchise, necunoscutul pentru ca doar asa poti simti ca traiesti. Asadar traieste-ti fiecare intrebare...si e posibil ,ca incet -incet, fara sa-ti dai seama, sa descoperi raspunsurile.


 




miercuri, 17 august 2011

TATUAJ IN MINE

    M-as tatua, cu cerneala picurata incet din suflet si doar in felul asta mi-as putea expune o bucatica de viata. Mi-as tatua o pereche de ochi ca sa stiu ca o sa-i am in permanenta cu mine. Doar asa as stii ca ma voi lovi in fiecare zi de ei, in oglinda. As stii unde sa-i gasesc atunci  cand ii caut si nu va mai fii nevoie sa strabat cu privirea kilometrii intregi sa-i privesc. I-as gasi la cativa centimetrii distanta de suflet si i-as mangaia cu varful degetelor avand grija sa nu-i ranesc vreodata. 

    Nu m-as plictisi niciodata de ei si daca as suferi privindu-i, i-as acoperi cu un plasture pana cand imi voi vindeca retina. Voi continua sa ma tatuez...dar de data asta in suflet cu amintiri. As face asta daca uitandu-ma in urma te voi gasi acolo, mai prezent si mai lipit de mine ca niciodata, si mi-ar fi frica sa ma uit inainte. 

    De fapt nu am stiut niciodata ce inseamna inainte...ia-ma de mana si arata-mi drumul. Nu ma lasa sa plutesc de pe un nor pe altul...unul gri..unul roz..unul gri...unul roz. Mintea mea isi va pierde busola si nu voi mai putea controla nimic, naufragiind dureros de singura intr-un final. De aceea cand suntem impreuna adun rezerve, de strangeri in brate.

duminică, 14 august 2011

Sau nu !!!!

    Dulce joc. Mai joaca-te puţin. Când mă săruţi e ca şi cum mi-ai turna lichid dulce pe buze. Lasă-mă să mai gust puţin… încă puţin… nu mă laşi niciodată să fiu eu cea care toarna… îţi place să fii tu cel care detine controlul… sa te poti opri oricând… mi-a fugit curajul, si deja nu-l mai simt in mainile mele, nu ştiu niciodată când se va opri, dar nici când va începe să picure din nou… şi mai vreau puţin, în fiecare clipă mai vreau încă puţin, pentru ca mi-am obisnuit buzele cu dulcea otrava… Aşa… încă puţin… nu te zgârci, ştiu că mai ai... încă puţin; în câteva zile o să uit gustul ăsta...sau nu... dar imi doresc sa-l uit?… ameteste mai rau ca alcoolul… încă puţin… am nevoie de gustul tău la fel de mult ca de aerul pe care il respiri. Hai, încă puţin, aşa, nu te opri, încă puţin… nu acum… hai, încă puţin, încă puţin, încă puţin…Nu o sa aman fericirea...as trai-o pe loc si as prelungi-o...agonizand !!!!

vineri, 12 august 2011

Povestea unui zambet

(Draftul numarul 5)

          Singul zambet pe care il mai vedeam era al meu, in oglinda., uneori scalen, uneori spanzurat in trecut , desenat parca pe chip de maini tremurande. Zambetul meu stia pe de rost toate cuvintele care dor, pentru ca le auzise de atatea ori. Nu se mai arcuia atat de frumos oricat de artistic as fi mimat fericirea, si am intelesc ca avea sa redevina frumos doar daca ar fi intalnit o pereche de ochi care sa-l adore si un alt zambet pereche. Ai trecut apoi prin visul meu, nopti la rand,cu talpile goale, si mi-ai tatuat pe suflet privirea ta. Am inteles abia atunci nevoia de zambetul tau, desi il vazusem o singura data. Mi-am imbracat sufletul cu el, si nu-l mai pot da jos de pe mine. Din zambetul tau am invatat sa pictez soarele atunci cand mi se face frig si sa aduc ploaia atunci cand ard pe dinauntru. Nu am nevoie de culori. Le iau din privirea ta. Tu doar ai zambit si atunci au inceput sa-mi tremure gandurile, de fericire.


          
          

joi, 11 august 2011

Retorica iubirii (aproape completa)


      Am promis unei foarte bune prietene ca o sa scriu aici despre intrebarile de mai sus. Nu sunt genul de intrebari pe care le adresezi fara a astepta vreun raspuns. Depinde de cat de bine te stii...de cat de mult exersezi sinceritatea...si de cat de mlt curaj ai adunat in tine.

Ce e dragostea? Am incercat sa definesc cuvantul asta frumos intr-o alta postare .

Unde o gasim ? Apare de unde nu te astepti, o gasesti peste tot in jurul tau, nu striga dupa tine ci doar asteapta sa o descoperi. Uneori o poti vedea si cu ochii inchisi si uneori trebuie sa-i deschizi si sa privesti cu antentie. Daca ai sa o gasesti, nu o goni de langa tine, nu te incapatana sa nu o vrei...e posibil sa plece si sa nu o mai poti simti la fel

Cum o recucerim ? Doreste-ti asta si sufletul iti va spune ce sa faci

Cand cedam? Cedam cand dragostea doare prea mult (pentru ca cele mai mari iubiri dor la un moment dat )

Cat compromis e in iubire ? Iubirea e un compromis. Ne abandonam inconstient si simtim asumandu-ne riscul de a ne frange aripile la un moment dat.

De ce as fi geloasa ? Pentru ca gelozia se naste in lipsa increderii...in tine...in el...in VOI.

El e gelos? De ce e? De ce nu e? Doreste-ti sa nu fie ! Si nu vorbim de gelozia aceea bolnava dusa la extrem.. Barbatul care te iubeste cu adevarat va citi in ochii tai ca e singurul pe care il privesti. Daca e...incearca sa iti dai seama in ce moment a realizat ca nu te mai cunoaste...invata-l sa caute iar iubirea in privirea ta

Cat conteaza banii ? Incearca sa-ti raspunzi si la intrebarea " Ai reusit vreodata sa cumperi dragoste?" si ai sa gasesti raspunsul? Sunt de acord, iubirea costa, dar niciodata bani. Daca alegi un barbat doar pentru banii lui asuma-ti nefericirea si invata sa traiesti o viata cu ea

Cati ani pot sta cu cineva ? Ne plac la nebunie cuvintele mari...Nu te grabi sa rostesti "o viata". Raspunsul corect e  " atata timp cat pot fi fericit(a) ". Doar sufletul tau e cel care porneste cronometrul si tot el il opreste.

Suntem nascuti monogami? Suntem monogami in iubire. Nu poti iubi doi oameni in acelasi timp pentru ca in sufletul tau nu exista destul spatiu pentru doi. Monogamia ne dezvolta capacitatea de a invata sa alegem, chiar daca uneori gafam major, in incercarea de a cerne iubirile si de o alege pe cea care ne face fericiti

De ce inselam? Ce facem cu regretele? Suna atat de miseleste acest cuvant ! Atunci cand iubesti pana la plasele,cand respiri fericire prin toti porii, cand ai proiectat in fata ochilor chipul lui, nu ai disponibilitatea de a observa celelalte zambete din jurul tau. Indoilelile apar atunci cand sufletul tau sangereaza si aparent singura solutie e "pansamentul". Nu conteaza ca nu-i atat de frumos ca EL, ca nu-i atat de inteligent ,ca nu e EL daca iti creeaza o senzatie de pseudo-fericire. Dar EL se incapataneaza sa ramana acolo, in tine,  si in urma apar regretele care te impanzesc pe dinauntru. Nu as stii ce sa fac cu ele.

E mai bine sa fim iubite sau sa iubim? Iubeste !!! Nimic nu se compara cu caldura care te invadeaza atunci cand ii vezi zambetul si nu ai putea sa treci prin viata fara sa fi trait cu adevarat, fara sa fi riscat si chiar fara sa fi suferit. Uneori suferinta nu face altceva decat sa te pregateasca pentru FERICIRE.

Se vede ca sunt fericita? Ar trebui sa ti se citeasca in ochi...De multe ori am incercat sa-mi ascund fericirea dar ochii m-au tradat

Ce ma fac cand sunt singura desi sunt cu cineva? Singuratatea in doi e mai rea decat singuratatea unuia? Nimic nu e mai dureros decat singuratatea in doi. E ca si cum ai avea doua maini, perfect sanatoase , si ai avea voie sa folosesti doar una. Doi oameni care se simt singuri in aceeasi casa nu fac decat sa mimeze fericirea. Pacat ca nu o vor simti vreodata !!!

Cum imi ascund suferinta ? Ma chinui sa ma ascund in spatele zambetelor chinuite. Ma chinui sa zambesc de fiecare data cand ceva ma arde pe dinauntru. E o incercare stangace de a-mi asunde vulnerabilitatea si e modalitatea mea de a ma proteja, inconjurandu-ma de ziduri. Sunt convinsa ca le va narui cineva la un moment dat si voi avea curajul sa strig " Ajutor ! Ma doare!"

Sa merg mai departe? Sa visez? Viseaza! Visele sunt garantia ca sufletul tau inca mai poate simti!